de Christina Nellist
Astăzi, este rezonabil să sugerăm că majoritatea oamenilor înțeleg că schimbările climatice sunt reale și că sunt periculoase. Nivelul nostru de consum și utilizare greșită a lumii naturale ne-a schimbat negativ atmosfera, modelele meteorologice, oceanele, mediile și viețile creaturilor din acele medii. După cum ne amintește părintele John Chryssavgis (Prefață), „Ne aflăm într-un moment de criză și consecințe. Cuvântul grecesc pentru criză (krisis) indică un sentiment de responsabilitate și responsabilitate pentru modul în care răspundem la problemele unice și universale pe care le-am creat și cu care ne confruntăm.” Folosirea greșită și abuzul nostru asupra darului lui Dumnezeu amenință toate formele de viață, inclusiv pe a noastră. „Pentru Părinții Bisericii, este clar că, în măsura în care creația este un dar, este un dar pentru toate creaturile în comun.” (Theokritoff, Climate Crisis and Sustainable Creaturely Care: 356)
De la copii până la bunici care manifestă pe străzi în țări din întreaga lume, există în sfârșit o recunoaștere a faptului că nu mai putem prevarica sau lăsa promisiunile neîmplinite – a sosit timpul pentru acțiuni urgente și decisive. Mulți dintre acești oameni sunt oameni de credință și fac parte din congregațiile noastre, dar, din păcate, încă există un decalaj între învățăturile liderilor de credință și participarea la nivel local/parohial. Da, mulți vor ști că ar trebui să ne îndepărtăm de la „ceea ce ne dorim la ceea ce avem nevoie” – pentru a crea o amprentă mai ușoară pe pământ – totuși mulți nu vor ști, pentru că la nivel de parohie li se acordă puțin timp pentru a asculta învățăturile ierarhiilor noștri sau pentru a discuta cum se pot aplica acestea. Episcopii din fiecare eparhie și preoții lor sunt, prin urmare, esențiali pentru crearea unei schimbări reale în comportamentul individual, deoarece puțini oameni citesc reviste de teologie sau vizitează site-urile Mitropoliei.
Întrebarea crucială care trebuie pusă aici este de ce multe parohii sunt încă inactive în această problemă critică? Poate că se simt inadecvați pentru această sarcină – acest lucru nu ar fi surprinzător, deoarece multe cauze ale schimbărilor climatice sunt complexe. Cu siguranță, tinerii sunt interesați, iar cercetările recente ne informează că sunt, de asemenea, foarte îngrijorați și se tem de viitor, deoarece sunt informați cu privire la moartea probabilă a milioane/miliarde de oameni/floră/faună – în timp ce scenariul „Hothouse-Earth” devine realitate. Din cercetări știm că populația mai tânără este cea mai mică în ceea ce privește frecvența la biserică și, deci, poate că această situație ne oferă ocazia să-i aducem înapoi la biserică. În calitate de „Imagine a lui Dumnezeu” și „Preoți ai Creației”, avem datoria să luăm în considerare suferința lor și să le oferim mângâiere și speranță. Pentru a face acest lucru, va fi nevoie ca Episcopii noștri să-și binecuvânteze preoții să se angajeze în această problemă cât se poate de presantă – una care se va agrava exponențial în timp și, este la fel de important, să ofere preoților lor informațiile de care au nevoie pentru a îndeplini acest rol vital, în acest moment critic. S-a susținut multă vreme că este datoria oamenilor de credință și a clerului lor să se angajeze în problema „Îngrijirii creației” – atât la nivel individual, cât și instituțional – deoarece, așa cum ne-au învățat părinții încă de pe timpul bisericii timpurii până și în prezent, totul este conectat și interdependent. . Aceasta a fost o temă cheie la Halki 111 – am fost îndemnați nu numai să predăm „Îngrijirea creației” în seminariile noastre, ci și să ne educăm pe noi înșine, preoții noștri și, prin urmare, congregațiile noastre pe această temă.
Semințele pentru aceste două colecții substanțiale au fost semănate la Halki 111 și de la o întâlnire de la Patmos mai târziu în acel an, unde ne concentram pe o viață creștină durabilă. Ele vin și dintr-o misiune personală de a aduce vocea Ortodoxiei celor care știu puține despre ea, dacă nu chiar nimic, despre credința noastră; căci autoarea este convinsă că teologia noastră deține cheia pentru a combate răul care abundă pe acest pământ, luând adăpost în politicile nesăbuite ale intereselor puternice și ale numeroșilor indivizi corupți la putere în întreaga lume.
Deși este corect și potrivit să vorbim cu alți ortodocși, este, de asemenea, vital să creăm oportunități pentru ca învățăturile noastre să ajungă la alți creștini și credințe și, în egală măsură, să creăm oportunități pentru a învăța de la ei. Aceste două colecții fac exact asta, dar mai mult decât atât
– dau loc si vocilor din afara religiei care ne pot informa – si sa fie informate de noi
– pe dimensiunea spirituală atât de des pierdută sau redusă la tăcere în discursul politic sau științific asupra subiectului. Astfel, peste patruzeci de academicieni și experți din paisprezece țări și șase continente scriu cu autoritate și claritate asupra aspectelor crizei climatice și ale grijii pentru lumea naturală, care includ, deși nu se limitează la, domeniile teologiei; drept; etică; filozofie; ştiinţă; medicamente; afaceri; protecția animalelor și din mai multe credințe, interreligii și perspective seculare. Indiferent de expertiza lor, ei scriu în speranța că noi, fie ca indivizi, fie ca factori de decizie din guvern și societatea civilă, vom răspunde la criza climatică mult mai rapid decât este cazul în prezent. Unii scriu cu curaj extrem despre subiecte rar discutate, cum ar fi corupția din centrul comerțului ilegal cu animale sălbatice și legăturile sale cu crima organizată, unde profiturile din această abominație sunt folosite pentru a facilita alte abominații, cum ar fi comerțul modern cu sclavi și trafic de droguri și arme. (Kamasanyu, Climate Crisis and Sustainable Creaturely Care: 103). Suntem, de asemenea, informați cu privire la complexitatea creșterii populației și a schimbărilor climatice și despre modul în care putem „ecologiza” educația teologică prin capitolul Tsalampouni & Antonopoulou, (Climate Crisis and Creation Care: 329-348) și „Creation Care Christian Responsibility Course”pentru parohii, grupuri de tineri și studiu individual, (Nellist, Anexă). Alții scriu din perspectivă științifică sau juridică despre criza din Amazon; instabilitatea climatică; dreptul la protecția mediului și nepregătirea medicală. Lista este lungă, aparent disparată, dar interconectată, într-un mod adesea citat în Ortodoxie, ca o comuniune de iubire și compasiune. Rezultatul este o voce colectivă puternică care recunoaște interconexiunea dintre „toate lucrurile” din lumea naturală și necesitatea unei acțiuni urgente din partea guvernelor, a societății civile – inclusiv a bisericilor noastre și a indivizilor deopotrivă.
Urmați link-urile pentru mai multe informații:
Climate Crisis and Creation Care: Historical Perspectives, Ecological Integrity and Justice – Cambridge Scholars Publishing
Climate Crisis and Sustainable Creaturely Care: Integrated Theology, Governance and Justice – Cambridge Scholars Publishing
Christina Nellist este un teolog ortodox specializat în suferința animalelor și soteriologia umană. Ea este autoarea cărții Eastern Orthodox Christianity and Animal Suffering: Ancient Voices in Modern Theology și este co-fondatoare a Pan-Orthodox Concern for Animals.
Ortodoxia Publică (Public Orthodoxy) încearcă să promoveze conversația, oferind un forum pentru perspective diverse asupra problemelor contemporane legate de creștinismul ortodox. Pozițiile exprimate în acest eseu sunt exclusiv ale autorului și nu reprezintă neapărat opiniile editorilor sau ale Centrului de Studii Creștine Ortodoxe.
Ortodoxia Publică (Public Orthodoxy) încearcă să promoveze conversația, oferind un forum pentru perspective diverse asupra problemelor contemporane legate de creștinismul ortodox. Pozițiile exprimate în acest eseu sunt exclusiv ale autorului și nu reprezintă neapărat opiniile editorilor sau ale Centrului de Studii Creștine Ortodoxe.
