Pavlo Smytsnyuk
Înființarea noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei (BOAU) a creat diviziune în cadrul lumii ortodoxe globale. Cu toate acestea, ceea ce a primit mai puțină atenție este efectul autocefaliei ucrainene asupra altor confesiuni creștine și instituții ecumenice. Inevitabil, și uneori fără să vrea, aceste biserici au fost atrase în conflict și forțate să aleagă părți între Constantinopol (și noua biserică ucraineană) și Moscova.
La nivel internațional, ciocnirea dintre Constantinopol și Moscova a dus la retragerea Bisericii Ortodoxe Ruse. din comisiile interortodoxe și ecumenice, care sunt prezidate de reprezentanții Patriarhiei Ecumenice. Acest act a pus în pericol relațiile pe care ortodocșii le-au avut cu alte biserici pe mai multe niveluri: retragerea Moscovei a pus în pericol rolul ecumenic al adunărilor episcopilor ortodocși, care există în multe țări ale diasporei. De asemenea, a amenințat dialogurile multilaterale și bilaterale, precum dialogul teologic cu Biserica Catolică, precum și funcționarea diferitelor organisme ecumenice internaționale.
Nici Consiliul Mondial al Bisericilor, nici Conferința Bisericilor Europene, nici Sfântul Scaun nu și-au formulat poziția față de BOAU. Toți doresc să mențină neutralitatea în cadrul conflictului și să continue să coopereze atât cu Constantinopolul, cât și cu Moscova. Cu toate acestea, în momentul în care BOAU va căuta aderarea la organismele ecumenice internaționale sau contacte directe cu Curia Romana, toți vor fi nevoiți să ia o poziție. Există o înțelegere comună că BOAU se află într-un statut schimbat față de predecesorii săi (care nu aveau nicio recunoaștere canonică), dar, și mai important, există o teamă omniprezentă în bisericile creștine că contactele lor cu BOAU vor irita Biserica Ortodoxă Rusă. Abordarea neutralității a acestor biserici, care implică cooperarea atât cu Constantinopolul, cât și cu Moscova, evitând în același timp contactele oficiale cu BOAU, păstrează în esență status quo-ul și, prin urmare, aduce beneficii Moscovei.
În Ucraina, BOAU este privită foarte diferit și a fost salutată cu căldură atât de catolici, cât și de protestanți. Noul Concept Ecumenic al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene (UGCC), adoptat în octombrie 2021, laudă crearea BOAU ca un pas către unitatea inter-ortodoxă în Ucraina, capabilă să favorizeze dialogul ecumenic. Greco-catolicii ucraineni, de-a lungul ultimelor decenii, s-au bucurat de un dialog discret, dar cordial cu Patriarhia Ecumenica, fiind totodată sub atacul constant din partea Bisericii Ortodoxe Ruse. Acest contrast ia făcut pe greco-catolici mai receptivi la argumentele venite de la Constantinopol, mai degrabă decât la narațiunea Moscovei. În același timp, UGCC era însetată de dialog cu ortodocșii, ca modalitate de a-și exprima sentimentul de apartenență atât la Răsărit, cât și la Occident, și dorința de a-și îmbunătăți imaginea ecumenica, care a fost deteriorată în perioada conflictului violent din anii 1989-1990. Perspectiva relațiilor pozitive cu noua biserică ortodoxă ar putea permite UGCC să avanseze aceste obiective.
Protestanții ucraineni, care au lucrat pentru a-și spori prezența publică, mai ales după Revoluția de la Maidan, au salutat de asemenea BOAU. Datorită poziției lor marginalizate în diferite regimuri, bisericile ortodoxe necanonice – care constituie baza BOAU – au fost mai deschise la cooperare cu baptiștii și penticostalii ucraineni și mai puțin antiprotestante în retorica sa, în comparație cu biserica canonică, în unitate cu Moscova. Mai mult decât atât, lupta ortodoxă ucraineană pentru independența față de Rusia a devenit ceva cu care protestanții – care prețuiesc autonomia congregațiilor – au putut să simpatizeze cu ușurință.
Ceea ce a contat cel mai mult în această „recepție ecumenică” a fost faptul că BOAU s-a prezentat ca o biserică deschisă dialogului și cooperării. Importanta dialogului a fost evidentiata de noul Primat, Mitropolitul Epifanie, in multe discursuri si interviuri. Uneori, această deschidere a fost articulată în moduri care au făcut foarte evident contrastul cu poziția Bisericii Ortodoxe Ruse. Acest lucru ridică întrebarea dacă vom vedea o oază ecumenica ucraineană în deșertul crizei interconfesionale globale. Răspunsul la aceasta va depinde de mai mulți factori.
Succesul dialogului va depinde de faptul dacă BOAU va respecta pluralismul confesional ucrainean. Deși Epifanie a declarat în mod constant că nu este interesat să construiască o biserică de stat (de facto), atât catolicii ucraineni, cât și protestanții au fost alarmați de autodescrierea BOAU în ceea ce privește „biserica locală unică (yedyna pomisna)” a Ucrainei și proximitatea ei cu guvernul preşedintelui Poroşenko. Dacă BOAU ar încerca să dobândească un statut privilegiat în rândul confesiunilor ucrainene, probabil că și-ar pierde sprijinul și credibilitatea.
Mult va depinde de abilitatea BOAU de a conduce dialogul interconfesional. Marea majoritate a membrilor acestei biserici au avut puțină expunere internațională la alte denominațiuni. În mod curios, șapte din doisprezece membri ai Comisiei pentru relații intercreștine a BOAU au aparținut anterior Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă, ceea ce este foarte disproporționat, ținând cont de faptul că membrii care provin din această biserică constituie doar o minoritate în cadrul OCU. Acest lucru sugerează că acesta din urmă are nevoie de mai mulți experți în domeniul relațiilor interconfesionale, dacă dorește cu adevărat ca dialogul să progreseze. De exemplu, munca pentru „ cooperare” dintre BOAU și UGCC, anunțată în 2018, nu a dus la niciun rezultat, iar dacă presupunem că declarațiile conducătorilor bisericești sunt sincere, lipsa de progres s-ar putea explica prin faptul că bisericile nu ştiu să desfăşoare corect acest dialog.
Unul dintre motivele care i-a unit pe catolici și pe protestanți în sprijinul lor pentru BOAU, a fost legat de situația politică din țară, în special de războiul cu Rusia și separatiștii susținuți de Rusia din Donbass. În acest context, starea de ambiguitate față de tot ce este rusesc a devenit mai puțin tolerabilă, iar bisericile au preferat să primească BOAU în ciuda protestelor din partea bisericii în unitate cu Moscova. Cu toate acestea, dialogul inter-creștin desfășurat cu scopul de a contribui la construirea națiunii în Ucraina – așa cum susțin adesea reprezentanții bisericii – este foarte periculos din punct de vedere teologic. Ca în orice proiect polemic, un efort de a construi o „lume ucraineană” în opoziție cu „Russkiy mir”, ar putea ajunge să imite adversarul căruia încearcă să-i reziste. În orice caz, o înțelegere prea politică a ecumenismului, nu numai că secularizează dialogul, dar face bisericile slujitori ai agendelor naționaliste.
În această situație, rolul Patriarhiei Ecumenice și al instituțiilor aferente acesteia, atât în Europa, cât și în SUA, poate avea o importanță decisivă. Patriarhia, cu viziunea sa spirituală și supranațională, este o autoritate morală pentru mulți ortodocși și catolici ucraineni, iar sprijinul său pentru dialogul la nivel intern, va fi de mare importanță. Constantinopolul are, de asemenea, o prezență puternică în cadrul organismelor ecumenice internaționale, precum și un dialog de lungă durată cu Vaticanul și bisericile protestante. Astfel, poate ajuta recepția ecumenica a BOAU la nivel mondial. Cu toate acestea, nimic nu se va schimba dacă BOAU și alte biserici ucrainene nu reușesc să dezvolte o relație de lucru autentică, motivată de dorința de a stabili unitatea în cadrul Bisericii lui Hristos.
Dr. Pavlo Smytsnyuk este directorul Institutului de Studii Ecumenice și lector principal la Universitatea Catolică Ucraineană din Lviv. Pavlo a studiat filozofia și teologia la Roma, Atena și Sankt Petersburg și deține un doctorat de la Universitatea din Oxford. Principalele sale interese sunt în teologia politică, ecumenism, naționalism și religie, precum și studiile coloniale.
Ortodoxia Publică (Public Orthodoxy) încearcă să promoveze conversația, oferind un forum pentru perspective diverse asupra problemelor contemporane legate de creștinismul ortodox. Pozițiile exprimate în acest eseu sunt exclusiv ale autorului și nu reprezintă neapărat opiniile editorilor sau ale Centrului de Studii Creștine Ortodoxe.
